Un motiv zgmotos pentru a scrie
pe blog. De când a început vara să-și intre în drepturi, căldură, soare, atmosferă-amețitoare,
și întrebându-mă la ce pot să mă mai aștept din partea Bologniei (pe lângă
zăpadă până la buric, cutremure și alte chestii mărunte) începeam să aud tot
mai des în timpul zilei un zgomot mai ciudat. Aș fi zis că e greierașul
petrecăreț ce și-a scos mandolina de la naftalină doar vara-i lungă; dar ceea
ce mi-e dat urechilor să aud nu e nici pe departe așa melodios ca si cri-cri-ul
greierului. Așa că după întrebări și cercetări, măcar să știu ce are Bologna în
ogradă vara, am dat peste poze cu inculpata cicadă, al cărei aspect fizic și ”glas”
nu-mi place deloc. (motiv pentru care nu am atașat nici poze și nici fieșiere
audio; pt. curioși gogu are de toate)
Totuși homoptera
Cicadina este destul de interesantă fiind studiată îndelung timp , și tot mai
des se pune accent pe semnalele acustice pe care acestea le emite. Așa că ceva
informații generale despre gălăgioasa insectă nu strică.
”Când au trecut acești ani, toate
larvele, miliardele de larve răspândite pe un teritoriu enorm, ies din pământ
exact în aceeași zi și anume în ziua de 25 mai. Fenomenul e studiat de sute de
ani, începând din 1633; unele roiuri își are genealogia însemnată începând din
1715. În zadar în cursul celor 17 ani sunt și ani bisecți, în zadar se
intercalează lunile cu 30 și 31 de zile … cicadele ies din pământul unde au
stat șaptesprezece ani, toate, exact în aceeași zi. Nici una mai înainte. Cum
se înțeleg ele, larve îngropate în pământ, pe teritorii de mii de kilometri în
lungime și în lățime, ca toate să răzbească în viață în aceeași zi? O legatură
trebuie să existe: un semn trebuie să aibă. Care e acela? Prin ce simț îl
percep? Și mai ales, cine dă această poruncă și după ce însemnare din calendar?”
(Ionel Pop, O palmă de râu) – 1944 Foarte răspândite la tropice și în general,
în regiunile calde, cicadele au o lungime de 2 până la 5 cm., iar unele specii
pot atinge chiar 15 cm. (Pomponia imperatoria din Malaesia). Fiecare specie de
cicade are ritmul propriu de pocnete. Majoritatea au un ritm de 200 pana la 600
de pocnete pe secundă. Imediat ce o cicada își începe cântecul, masculii
din vecinătate i se alătură, sincronizandu-si pocnetele și formând un
cor, al cărui zumzet poate ajunge la 112 decibeli. Speciile de cicade prezintă
culori diverse, o mare parte dintre ele însă practică homocromia; prezintă o
serie de excrescențe care imită țepi sau bucăți de scoarță. Ele încep să iasă
la suprafață în lunile aprilie-mai pentru țările cele mai calde sau în perioada
mai-iunie pentru țările care se află în zona temperată.
( http://colectie-stiinte.ro/archives/30)
Cea mai importantă parte a
corpului unei cicade o reprezintă abdomenul, mai exact timbalele. Acestea sunt membrane
exoscheletice cu nervuri amplasate în primul segment abdominal. Prin contracții
successive ale mușchilor prezenți
membrana se bombează producând un pocnet puternic, cele 2 timbale mișcându-se
alternativ. Și dacă tot studiez acustica, uite așa întâlnesc fenomenul de
rezonanță și în lumea insectelor, golul de aer existent în partea abdomenului
nefăcând altceva decât să amplifice sunetului emis. Cel care scoate asemenea
sunet ”cristalin” este doar masculul pentru a cuceri partea feminină a specie (mă
întreb câte femele sunt pe aici de am parte de ”concert” în fiecare zi de
dimineața până seara), ok-ul dat de femelă este reprezentat prin așa numitul "wing
flick" ce presupune o mișcare vioaie a aripilor.
Cicadele iubesc zilele toride de
vară, sunetul fiind cu atât mai intens în orele cu temperature maxime, ”cântecul”
lor fiind prezent 24 de ore pe zi (urechile mele știu). Există și specii
de cicade care emit ultrasunete, nefiind astfel preceptibile urechii umane.(www.wikipedia.com)
Tot citind despre ele am aflat că
nu prezintă un pericol pentru oameni (exceptând sunetul asurzitor), fiind chiar
ele sursă de hrană pentru alte păsări sau insect, utile chiar și la pescuit.
Doar specia Magicicada prezintă
comportamentul de invazie periodic, mai exact pe 25 mai, având o dezvoltare
concomitentă, toți indivizii fiind de aceeași vârstă. Speciile de cicade prezintă
culori diverse, o mare parte dintre ele, însă, practică homocromia - prezintă o
serie de excrescente care imită țepi sau bucăți de scoarță. Americanii
pasionați de cicade au compus chiar și poezii și cântece dedicate insectelor (www.Zooland.ro)
P.S. partea bună a Bologniei este că nu duce lipsă de verdeață, partea rea e că cicadele știu asta :|
