Nu am apucat să
citesc cu atenţie despre viitorul alimentelor şi al mâncării modificate genetic,
dar mă face să am o reţinere destul de mare. Mă tot întreb cum nu este destulă
mâncare?, sau după cum spun cercetătorii: la ritmul de înmulţire al omenirii
planeta nu va putea susţine hrana necesară peste 40 de ani când se ştie că
prea-măritele S.U.A aruncă mâncare în ocean într-o veselie.
Până şi denumirea „alimente hi-tech” presupune că acestea
sunt accesibile tot oamenilor bogaţi care contrastează puternic cu scopul
cercetătorilor de combatere a foametei. Şi totuşi care foamete?
Principala
problemă e distribuţia hranei pe glob, nu foametea. De ceva timp am văzut un
film foarte reuşit în care una din scene surprindea abuzul oamenilor cu stare
aflaţi la o mini-petrecere şi zgârcenia lor când vine vorba de copiii din
ţările sărace, mai ales cei de culoare. Masa era arhiplină de mâncare selectă,
peste tot doar zâmbete şi bună-dispoziţie făcându-se apoi trecerea la foametea
din „lumea a treia” cum o numesc unii.
După spusele unei doamne professor: “Oamenii vor vedea beneficiile morale ale cărnii
crescute în laborator. Să iei celule stem de la un porc - în loc să ucizi
milioanele de porci din fabrici - este deja o idee mai atractivă în rândul
consumatorilor”. Aceasta
oferă exemplul studiilor de viabilitate referitoare la creşterea cărnii în
bioreactoare alimentate de lumina soarelui, plasate în zone deşertice. “Ar necesita 1% din
terenul şi 2% din apa pe care producţia tradiţională de carne le cere. Şi ar
implica o reducere de 90% a gazelor cu efect de seră”, spune ea. (http://ro.stiri.yahoo.com/%C3%AEn-interiorul-laboratorului-carne-viitorul-alimentelor-modificate-genetic-022023972.html) … deci
adio tradiţii şi obiceiuri. Toată lumea animală şi vegetală s-ar dezvolta în
voie ceea ce ar fi ideal, doar că ceea ce nu se cunoaşte la ora actuală este
cât de tare a fost afectată biodoversitatea şi ce influenţă ar avea această "eliberare" de specii domesticite asupra lanţurilor trofice.
Bun,
creşti porci, cai, vaci, oi etc. pentru celule stem, animale care până la urmă
tot trebuie sacrificate doar îmbătrânesc. Alt aspect ar fi că pentru a avea
carne de calitate celule trebuie să conţină informaţii genetice calitative
provenite de la un animal crescut tot sub egida calităţii. (produs de calitate
provine de la o sursa de calitate; daca sursa e de proastă natură atunci aşa va
fi material primă obţinută; aşa mă gândesc eu care am cam rupt legătura cu
protecţia mediului de când am terminat facultatea)
Şi totuşi
cred că omenirea nu este pregătită pentru aşa ceva. Susţin asta pentru că noi
încă nu avem educaţia necesară pentru lucrurile elementare ale vieţii dar să
mai fim şi capabili de a ne controla propria hrană. Partea îngrijorătoare este
că această hrană este controlată sau va fi controlată de o serie de oameni cu o
educaţie mai mult sau mai puţin corespunzătoare cu cerintele întregii
populaţii. Tu ca şi consummator de rând nu ai de unde să ştii nivelul de
moralitatea al cercetătorului care contribuie la “gătirea” hranei in vitro, la
fel cum nici el nu poate cunoaşte persoanele pe care le va hrăni; dar asta e
altă poveste.