Unora le ciripesc păsările în geam, altora...

Un motiv zgmotos pentru a scrie pe blog. De când a început vara să-și intre în drepturi, căldură, soare, atmosferă-amețitoare, și întrebându-mă la ce pot să mă mai aștept din partea Bologniei (pe lângă zăpadă până la buric, cutremure și alte chestii mărunte) începeam să aud tot mai des în timpul zilei un zgomot mai ciudat. Aș fi zis că e greierașul petrecăreț ce și-a scos mandolina de la naftalină doar vara-i lungă; dar ceea ce mi-e dat urechilor să aud nu e nici pe departe așa melodios ca si cri-cri-ul greierului. Așa că după întrebări și cercetări, măcar să știu ce are Bologna în ogradă vara, am dat peste poze cu inculpata cicadă, al cărei aspect fizic și ”glas” nu-mi place deloc. (motiv pentru care nu am atașat nici poze și nici fieșiere audio; pt. curioși gogu are de toate)

            Totuși homoptera Cicadina este destul de interesantă fiind studiată îndelung timp , și tot mai des se pune accent pe semnalele acustice pe care acestea le emite. Așa că ceva informații generale despre gălăgioasa insectă nu strică.

”Când au trecut acești ani, toate larvele, miliardele de larve răspândite pe un teritoriu enorm, ies din pământ exact în aceeași zi și anume în ziua de 25 mai. Fenomenul e studiat de sute de ani, începând din 1633; unele roiuri își are genealogia însemnată începând din 1715. În zadar în cursul celor 17 ani sunt și ani bisecți, în zadar se intercalează lunile cu 30 și 31 de zile … cicadele ies din pământul unde au stat șaptesprezece ani, toate, exact în aceeași zi. Nici una mai înainte. Cum se înțeleg ele, larve îngropate în pământ, pe teritorii de mii de kilometri în lungime și în lățime, ca toate să răzbească în viață în aceeași zi? O legatură trebuie să existe: un semn trebuie să aibă. Care e acela? Prin ce simț îl percep? Și mai ales, cine dă această poruncă și după ce însemnare din calendar?” (Ionel Pop, O palmă de râu) – 1944 Foarte răspândite la tropice și în general, în regiunile calde, cicadele au o lungime de 2 până la 5 cm., iar unele specii pot atinge chiar 15 cm. (Pomponia imperatoria din Malaesia). Fiecare specie de cicade are ritmul propriu de pocnete. Majoritatea au un ritm de 200 pana la 600 de pocnete pe secundă. Imediat ce o cicada își începe cântecul, masculii din vecinătate i se alătură, sincronizandu-si pocnetele și formând un cor, al cărui zumzet poate ajunge la 112 decibeli. Speciile de cicade prezintă culori diverse, o mare parte dintre ele însă practică homocromia; prezintă o serie de excrescențe care imită țepi sau bucăți de scoarță. Ele încep să iasă la suprafață în lunile aprilie-mai pentru țările cele mai calde sau în perioada mai-iunie pentru țările care se află în zona temperată. ( http://colectie-stiinte.ro/archives/30)

Cea mai importantă parte a corpului unei cicade o reprezintă abdomenul, mai exact timbalele. Acestea sunt membrane exoscheletice cu nervuri amplasate în primul segment abdominal. Prin contracții successive ale  mușchilor prezenți membrana se bombează producând un pocnet puternic, cele 2 timbale mișcându-se alternativ. Și dacă tot studiez acustica, uite așa întâlnesc fenomenul de rezonanță și în lumea insectelor, golul de aer existent în partea abdomenului nefăcând altceva decât să amplifice sunetului emis. Cel care scoate asemenea sunet ”cristalin” este doar masculul pentru a cuceri partea feminină a specie (mă întreb câte femele sunt pe aici de am parte de ”concert” în fiecare zi de dimineața până seara), ok-ul dat de femelă este reprezentat prin așa numitul "wing flick" ce presupune o mișcare vioaie a aripilor.

Cicadele iubesc zilele toride de vară, sunetul fiind cu atât mai intens în orele cu temperature maxime, ”cântecul” lor fiind prezent 24 de ore pe zi (urechile mele știu). Există și specii de cicade care emit ultrasunete, nefiind astfel preceptibile urechii umane.(www.wikipedia.com)

Tot citind despre ele am aflat că nu prezintă un pericol pentru oameni (exceptând sunetul asurzitor), fiind chiar ele sursă de hrană pentru alte păsări sau insect, utile chiar și la pescuit.

Doar specia Magicicada prezintă comportamentul de invazie periodic, mai exact pe 25 mai, având o dezvoltare concomitentă, toți indivizii fiind de aceeași vârstă. Speciile de cicade prezintă culori diverse, o mare parte dintre ele, însă, practică homocromia - prezintă o serie de excrescente care imită țepi sau bucăți de scoarță. Americanii pasionați de cicade au compus chiar și poezii și cântece dedicate insectelor (www.Zooland.ro)

P.S. partea bună a Bologniei este că nu duce lipsă de verdeață, partea rea e că cicadele știu asta :|